„Meditare Ironică” de Paul Pișta

16 - Ironicul

În mintea mea e mult război,

Între curat și mult noroi,

Între ce-i rău și ce e drept,

Între aseptic și infect.

Prezentul meu e tulburat,

De-un Trecut total linșat,

Ce-nvie din viermi și humă,

De Prezent dându-i de urmă.

Se instalează în Prezent,

Tulburând al său curent,

Cum multe stări de disconfort,

Din Trecutul meu cel mort.

El e acolo și se plimbă,

Ca saliva peste limbă,

Totul este șocant

Și Trecutul stupefiant.

Persoanele ce se mâncau,

Sunt unite și stau

În capul meu și în Prezent

Iar lucrul ăsta-i evident.

Persoanele din Prezent,

Mă apără, evident,

Tot ce-a fost a murit

Și demult a putrezit.

Viața asta e în pantă,

O glumă proastă, parcă-i poantă

Scoasă dintr-un banc prost

Spus adesea fără rost.

Trecutul e o glumă scoasă,

Rostită aiurea de o proastă,

O ființă stupidă, sucită,

Ce din plin este zărită.

Însă ea, se irită,

Și stupid, mă și evită,

Lucrul ăsta nu-i o scuză

Dar teribil mă amuză.

Eu acum realizez,

Cum defapt eu aberez

De o chestie stupidă,

Din mintea mea total timidă.

Subiectul ăsta-i un căcat,

Ce trebuie doar menționat,

Trecutul nostru este mort

Ce ne provoacă disconfort.

El trebuie dezgropat,

Când se simte bulversat,

Să fie crunt torturat,

Să nu mai fie reîncarnat.

Meditarea se termină,

Acum este doar lumină,

Căzută-n cap deodată

De o stare bulversată…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s