Despre Relații

Relație – genul ăla de fază în care un tip și-o tipa, un tip și-un tip (sau alte derivații de genul ăsta) hotărăsc să-și unească forțele, și să petreacă mai mult timp împreună, să facă tâmpenii și multe alte lucruri care nu-și au rostul de cele mai multe ori.

Să fiu sincer, nici nu știu de ce vorbesc despre acest subiect, având în vedere că sunt celibatar de o bună perioadă de timp. E marfă să fii singur; am ajuns la concluzia că abia am timp de mine, da păi să mai am timp de altcineva. Am atâtea chestii de făcut, și nu le fac, și nu-mi închipui ce s-ar întâmpla dac-aș fii într-o relație.

M-am apucat sa abordez acest subiect deoarece mă simt iritat de relațiile prin care le observ de-al lungul hoinărelilor mele zilnice, fie prin lume, fie prin literele cibernetice și nu numai. Observ că multe relații sunt făcute la bășcălie, de plictiseală de cele mai multe ori, ceea ce mi se pare total greșit. Sentimentele mor, ceea ce e nașpa, pentru că nu poți construi o relație dacă acei doi indivizi nu au aceleași sentimente. Travka avea dreptate într-una dintre melodiile lor, „Indiferent” se numește: „deschideți mai bine bordelul, să ne-amintim cum iubim, garantat o plăcere carnală, să știm măcar ce plătim„. Și sunt multe cântece de genul ăsta ce exprimă nervozitatea unei relații de cele mai multe ori. Lumea uită ceea ce înseamnă o relație, uită ce implică aceasta, și mă irită chestia asta, mai ales când unul dintre pionii relației (predominand femeia, fără supărare) înghite toate căcaturile pe care celălalt le aruncă asupra acesteia. Există certuri, neînțelegeri, dar, de cele mai multe ori, acestea au ca rol progresul relației, nu regresul acesteia. Dar, datorită persoanei ce era în trecut, una marfă, ea înghite în sec, și merge înainte…dar persoana din trecut nu se mai întoarce, pentru că trecutul e mort, iar atunci când dezgropi ceva, miroase.

O relație ar fi de preferat să nu existe de multe ori, chiar dacă lumea din jurul vostru spune contrariul. Gândiți-vă, dragi hoinari, doar la faptul că în viața asta ați venit singuri, plecați singuri, doar voi puteți să decideți fericirea voastră, nu să decidă alții pentru voi. Încercați de fiecare dată să nu fiți sclavii nimănui, să fiți mai independenți, să vă băgați picioarele în ceea ce spune lumea, și, fiți fericiți.

Așa de final, vă spun că o relație nu este sursa eternă a fericirii, poate fi chiar opusul. Fericirea supremă este atunci când te cunoști cu adevărat și știi ce vrei de la tine. Dar totuși, dacă găsiți o persoană care dorește același lucru de la voi, gândiți-vă de două ori înainte de a crede acea persoană. 

Hoinăreală plăcută!

Continuă lectura

Despre muzică

Despre muzică. Ce este muzică vă veți întreba. Sincer, nu știu, la fel cum nimic din lumea asta nu are definiție exactă. Dar, am să încerc să vă spun prin mâinele mele care scriu acest articol. 

Ce ne face să ascultăm un anumit gen de muzică: nebunia, iubirea, pasiunea pentru anumite lucruri, oare ce?! Un lucru e cert: noi suntem ceea ce auzim, ceea ce ascultăm. N-am să mint când spun că unele cântece de la My Dying Bride și Lacuna Coil mi-au acaparat această ultimă perioadă din viața mea. În general, muzica rock mi-a acaparat atenția demult. Mă simt bine atunci când ascult rock, mă simt eu, nu știu, de-un timp simt fiecare notă în parte de la o anumită melodie.
Dar totuși, ce ne aduce un anumit gen de muzică ascultat, încotro ne duce. Ne va duce, de fapt stai, doar morții se duc, ne va îndruma către anumite persoane, doar vorba aia, „cei ce se-aseamănă se-adună”. Ajungi apoi să-ți dai seama că mergi după acele persoane ce-nțeleg greșit un anumit gen de muzică, ignorând calea ta proprie și bine bătătorită. Vă-ndemn către a doua variantă. Într-adevăr, probabil vă va fi greu fără acele persoane, dar ce preferați: să vă călcați în picioare demnitatea sau să o apărați?! . Aici apar concepțiile tâmpite despre genuri muzicale: spre exemplu, dacă ești rocker, trebuie să te bați cu maneliști sau să mergi în anumite baruri, dacă ești manelist exact invers, dacă ești houser trebuie să fii „pastilat” tot timpul. Iar lista continuă. Trebuie să fii un idiot să folosești anumite premise atunci când vrei să asculți un anumit gen de muzică. Poți avea prieteni ce ascultă 14545 de genuri muzicale, atâta timp cât te-nțelegi cu acea persoană, ce contează ce ascultă?! Și totuși, ce ne obligă să mergem în anumite locuri să ascultăm un anumit gen muzical?! Nimic, deciziile ni le facem singuri. Prefer să stau acasă cu 2 prieteni și să discut în tihnă despre tot ce vreau eu înafară de muzică, decât să merg într-un anumit loc să vorbesc strict de muzică, sau de lucruri legate de muzică, sau un anumit gen muzical. 
De-un timp, am început să evit locurile publice din cauza asta, doar concertele mă scot din casă. Am ajuns la concluzia că nu contează unde mergi, tot aceiași persoană rămâi, tot un nimeni vei fi considerat, nimănui nu-i pasă de tine într-un loc public. Ești doar un pion pentru distracția altora, dar gata să fie scos de pe tabla în orice clipă de către o regină, sau mai grav, de o tură.
Nu știu unde vreau să ajung cu postarea asta, probabil sunt mult prea dezgustat de anumite lucruri ce se întâmplă în orașul ăsta, de anumite persoane ce spun ca nu fac absolut nimic când de fapt fac mult mai multe decât ar crede ele că aș face vreodată. Sunt un om destul de calm, dar slavă blogului, că mă mai descarc și eu din când în când. 
Dar totuși, îmi place că anumiți neinițiați în viața asta te critică imediat cum irisul lor văd imaginea ta: dacă ai plete  ești rocker – asta ar fi unul dintre multiplele exemple de genul acesta. Bine ca domnul Connect-R nu e.
Și cam atât despre muzică: un lucru fără de care eu n-aș putea trăi să fiu sincer, și totodată un lucru ce induc în eroare mulți oameni, nu numai tineri, ci și persoane mature trecute probabil de 30 de ani. 

Hoinăreală plăcută!   

Despre iubire…

Iubirea. Un subiect mult discutat de unii, putin pomenit de altii. Insa, este o vorba, „unde dragoste nu e, nimic nu e”. Ce ne face sa iubim o persoana, frumusetea, banii, mintea acelei persoane, inteligenta ei. Oare ce ?! Multi oameni, posibil sa fie printre voi asemenea persoane, aveti un iubit/o iubita doar pentru ochii lumii. Mai exista oare iubire in aceste cazuri ?! Va-ntreb doar, eu nu stiu. Dar, sa nu exageram, unii oameni au o persoana iubita din copilarie, sau adolescenta, si n-ar schimba-o pentru nimic in lume. Exista oare ceva mai mult decat iubire in acest caz ?! Eu zic ca da : fara iubire nu poate exista intelegere, iar fara intelegere nu poate exista comunicare. Toate, absolut toate in viata asta se leaga, iar in iubire, lantul este asta de gros si intins pe o distanta atat de mare, incat n-ati putea numara ce lungime are. Dar totusi, daca acest lant ar avea o za lipsa, ar mai exista iubire ?! Va-ntreb dragi hoinari printre litere, pentru ca nu stiu, iubirea te poate duce intr-o anumita stare psihica incat nu mai stii la ce sa te gandesti. Cand totul e negru in jurul vostru, dar iubiti, spuneti ca e alb, senzatia e tare bizara, ai senzatia ca ai fumat o planta vesele o viata intreaga. Dar, cand este alb in jurul vostru, dar nu iubiti, va simtiti ca dracu, de ce sa nu recunoasteti. Sunt unele lucruri in viata, care chiar te fac sa o traiesti din plin. Iubirea ar fi unul dintre aceste lucruri. Nu va spun neaparat sa iubiti o anumita persoana, incercati-va sa va iubiti pe voi insiva mai intai, iar in jurul vostru, credeti-ma, iubirea se va raspandi in diverse forme. Aceste forme, doar voi dragi hoinari printre litere, doar voi le puteti descoperi. Va las acum, sa nu va plictisesc mai tare, va las sa iubiti ceea ce vreti, dar numai sa iubiti ceva. Daca n-ar exista iubire, ati fi murit demult…